Definirea medierii

Arbitraj și Mediere > Definirea medierii

DEFINIRE

Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Actul normativ care reglementează medierea și organizarea profesiei de mediator este Legea nr. 192/2006 cu modificările și completările ulterioare.

Medierea este o metodă confidenţială şi privată, prin intermediul căreia mediatorii, persoane apte să faciliteze negocierile dintre părți, le ajută să-şi definească mai clar obiectivele, interesele şi le sprijină în soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Medierea oferă persoanelor oportunitatea de a-şi rezolva conflictele şi de a menţine permanent controlul asupra deciziilor care le influențează viitorul. Se evită astfel folosirea măsurilor abuzive şi deteriorarea relaţiilor dintre părţi, încurajându-se dialogul, colaborarea şi respectul reciproc. Instruirea iniţială şi continuă a mediatorilor este un obiectiv de bază pentru obţinerea rezultatelor de succes.

            Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.  

Avantajele medierii

Medierea este o alternativă viabilă la sistemul juridic clasic, menită să degreveze instanţele de judecată de numeroase cauze şi să asigure satisfacerea intereselor părţilor implicate în conflict, prezentând următoarele avantaje:

            Timpul de rezolvare a conflictului este mult mai redus, iar procedura este mai simplă decât procedura  judiciară.

             Părţile, de comun acord, pot alege mediatorul la care să apeleze. Această facilitate nu există în faţa instanţei de judecată. Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulți mediatori.

Medierea este confidențială. La şedinţa de mediere este permisă doar prezenţa părţilor şi a persoanelor agreate de acestea.    

             Părţile stabilesc data şi ora procesului de mediere. În instanţă, termenele de judecată sunt impuse şi nu ţin cont de programul părţilor. Ședința de mediere poate fi reprogramată la fel de uşor ca orice alt tip de întâlnire.

             Nu există limită de timp pentru şedinţa de mediere. Sesiunile de mediere se pot finaliza şi cu înțelegeri parţiale, situaţie în care este posibilă programarea unei alte ședințe la o dată ulterioară.

             Sala în care are loc ședința de mediere este întotdeauna mai primitoare şi mai discretă faţă de sala de judecată. În sala de judecată trebuie respectate anumite reguli procedurale stricte, iar cuvântul se acordă părților într-o anumită ordine. Mediatorul este atent asupra voinţei şi interesului părţilor.

Soluţia conflictului provine de la părţi, acestea fiind cele care decid soluţia amiabilă cea mai avantajoasă şi durabilă pentru conflictul în care se găsesc. Mediatorul nu impune nimic.

Medierea, într-o societate complexă şi cu diferite tipuri de conflicte, reprezintă calea în afara sistemului judiciar spre soluţionarea eficientă, ieftină şi rapidă a disputelor.

             Apelând la mediere, părţile nu renunţă la justiţia clasică. Dacă nu reușesc să îşi soluţioneze conflictul prin mediere, părţile au posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată.

Timpul de rezolvare redus

Părţile, de comun acord, pot alege mediatorul la care să apeleze

Sala de ședința primioare şi discretă

Soluţia conflictului provine de la părţi

Parteneri

Newsletter